O nouă ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Premierul Filip nu are restanțe

  • ORIENTUL EXTINS
  • 0
  • 10216 Views
  • 20 March 2017

La sfârșitul lunii martie 2017 oficialii moldoveni vor participa la două evenimente importante pentru statul moldovean. Pe 23 martie va avea loc ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și a României, iar pe 31 martie se va desfășura Consiliul de Asociere UE-Republica Moldova.

Primul eveniment se va desfășura la Piatra Neamț și are pe agenda comună de discuții între cele două guverne proiecte din domeniul economic, energetic, social, al educaţiei, finanţelor, justiţiei şi al afacerilor interne. O atenţie aparte urmează să fie acordată subiectului de interconectare energetică dintre cele două state.

Despre cel de al doilea eveniment, un raport comun al Comisiei Europene şi al Serviciul European de Acţiune Externă Cel spune că statul moldovean a adoptat o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a-şi îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat prin Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Cred că discuțiile de la Piatra Neamț reprezintă o modelare anticipată a temelor pe care autoritățile moldovene le vor discuta la Bruxelles în cadrul ședinței Consiliului de Asociere din 31 martie. Presupunerea se bazează pe afirmațiaAmbasadorului României la Chişinău, domnul Daniel Ioniță, care, la întâlnirea cu premierul moldovean Pavel Filip, a spus că „Republica Moldova este o prioritate strategică în politica externă a României” şi că Bucureștiul este gata „să ajute Chișinăul în atingerea obiectivului de integrare europeană a statului moldovean.”

Afirmațiile făcute de diplomatul român nu sunt doar simple vorbe, România a acordat ajutor financiar, rambursabil și nerambursabil, exact în momentul în care Republica Moldova a avut cea mai mare nevoie. Datorită asistenţei financiare venite din România oficialii moldoveni au reuşit să stabilizeze Moldova, să depășească criza finanaciară în care a intrat în 2015 și datorită unor reforme constante au reușit să deblocheze finanţările externe şi încheierea unui Acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional.

Un amănunt necesar, aprobat de către Parlamentul României, împrumutul de 150 de milioane de euro a fost refuzat în noiembrie 2015 de către președintele Klaus Iohannis.  A fost nevoie ca majoritatea PSD să mai voteze încă odată pentru acordarea acestui împrumut atât de necesar Republicii Moldova pentru ca, în mai 2016, domnul Iohannis să promulge legea referitoare la acest împrumut.

În noiembrie 2015, Președintele României a considerat că împrumutul nu era oportun atât timp cât nu exista o certitudine cu privire la continuarea procesului de reforme și al respectării, de către statul moldovean, a angajamentelor pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

În februarie 2016, atunci când  premierul moldovean Pavel Filip a fost la București, domnia sa a acceptat condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestui împrumut.

Acordarea primelor două tranșe din acest împrumut rambursabil este o confirmare că Guvernul Filip nu are restanțe în realizarea acestor condiționări.

Domnul Iohannis este cel care are restanțe, în fața cetățenilor români din interiorul granițelor României, cât și a celor care locuiesc între Prut și Nistru. Explic. La jumătatea lunii septembrie 2016, președintele Iohannis s-a angajat în mod public că va lansa un proiect de țară pentru România.  Pentru asta a înființat o comisie specială formată din 24 de experți. S-a crezut, unii comentatori politici români încă mai cred, că viitorul proiect de țară al României va fi dedicat Republicii Moldova. De atunci a trecut ceva vreme. Pe Prut nu s-au construit vreun pod nou și nici nu a apărut vreo întreprindere mixtă moldo-română. A rămas doar asigurarea președintelui Iohannis că proiectul de țară ar trebui să fie unul “bine făcut”. Președintele Klaus Iohannis ajunge la jumatate de mandat iar România nu are un proiect de țară. Probabil, această idee este o tehnică de a trage de timp vorbind generalități pentru a pregăti electoral campania pentru un nou mandat al domniei sale la Cotroceni.

Am salutat fermitatea premierului Pavel Filip atunci când s-a angajat să respecte condiționările Bucureștiului pentru a primi finanţările acordate de România. Sunt reforme pe care autorităţile de la Chişinău le fac pentru independenţa justiţiei, lupta anti-corupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor. Repet, premierul Filip nu are restanțe în implementarea acestor reforme. Doamna Mogherini a spus că s-au înregistrat progrese. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate, Joannes Hahn, la rândul său a declarat că „primele rezultate ale aplicării Acordului de Asociere sunt deja vizibile, dar obiectivele finale nu au fost încă atinse”.De aici.

Sunt de acord că România este un susţinător constant şi unul din cei mai buni prieteni pe care Republica Moldova îi are în drumul ei de apropiere de Uniunea Europeană. Evident că între București și Chișinău există relații speciale, în mare măsură pozitive. Complexitatea poziționării geografice și politice a statului moldovean este cunoscută cel mai bine doar de autoritățile de la Chișinău. Oficialii moldoveni au sesizat că o viteză prea mare de implementare a reformelor cerute de FMI ori de UE poate fi în defavoarea formațiunilor politice care s-au declarat pro-europene.

Pe parcursul timpului, sondajele de opinie  au arătat asta. Viteza de implementare a reformelor nu poate fi impusă din exterior. Oficialii moldoveni ar trebui să explice aceste complexități la ședința comună a celor două guverne, altfel, orice susținere mai hotărâtă a procesului de reformă ar putea aduce beneficii de imagine doar Partidului Socialiștilor. Și probabil, la Piatra Neamț, domnul Pavel Filip ar trebui să invite, încă odată, autoritățile române la procesul de privatizare al unor importante obiective economice din Republica Moldova, ar fi un semn că oficialii moldoveni știu nu numai să ceară, dar și să ofere.

Articol apărut mai intâi aici : https://nichitusvictor.blogspot.ro/2017/03/o-noua-sedinta-comuna-guvernelor.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Russian Security Cannot be Anti-Russian

  • 0
  • 610 Views
  • 15 March 2022

To reflect on the period where the world now finds itself, we propose the term “cold hot war”, as this period has significant differences from the classical notion of the “Cold war”. Within the framework of the old Cold War, military confrontation between the two superpowers was always indirect. “Proxy” conflicts only emerged between their respective allies, when there was an intersection of interests in various regions of the world, but these never happened direc

citește mai mult

Russian Leadership Changes: How it was, is and how it might be

  • 0
  • 998 Views
  • 3 January 2022

Now that 2022 is finally here, it means Russia’s next presidential election is just two years away. The way has been paved for Vladimir Putin to run again if he chooses. The will he/won’t he? question is a favourite of pundits as is speculation of a potential or likely successor. Russia’s next leader will be immensely consequential, as will the time when he or she takes over.

It’s certainly possible that by the end of t

citește mai mult

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 23343 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

Conferință despre Transnistria, 4 – 5 Martie 2022

  • 0
  • 811 Views
  • 8 March 2022

Împlinirea a 30 de ani de la unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei estului Europei a constituit temeiul unei conferințe științifice de prestigiu organizate în colaborare de către instituții de învățâmânt și cercetare din Chișinău, Târgoviște și București.

Conferința cu titlul „Războiul de pe Nistru din 1992: 30 de ani după...” a fost organizată de către Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM),

citește mai mult

Forcing the Correct Choice: Deterring Right-Wing Radicals and Preventing Threats to Nuclear Facilities in Ukraine

  • 0
  • 652 Views
  • 7 March 2022

According to official statements by the Russian Federation, its army’s special military operation in Ukraine aims to both “demilitarize” and “denazify” the country. This operation is being carried out in a large state with a developed nuclear power industry, fairly powerful army (the largest in Europe outside of Russia and Turkey) and high firepower (22nd place in the world according to 2022 Military Strength Ranking (Global Firepower, 2022)). One of the primary o

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 20660 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

The Malicious Use of Artificial Intelligence Was Discussed at the XIII International IT-Forum

  • 0
  • 611 Views
  • 15 June 2022

On the 7-9th of June 2022, the 13th International IT-Forum was held in Khanty-Mansiysk. The Forum attracted more than 5,000 participants from around the world, especially those from BRICS and SCO states.

A range of international conferences we

citește mai mult

U.S.: On the Way to Right-Wing Coup and Civil War?

  • 0
  • 693 Views
  • 29 April 2022

Today, amid heightening negative trends in the world economy, social and property polarization, the deepest crisis in international relations and the insufficient effectiveness of socially-oriented programs of national development, the prerequisites for coup d’état and civil war in various countries arise. For example, Africa reached last year an annual record (4) in the number of successful military coups i

citește mai mult

Young researchers from four countries discussed the threats of malicious use of artificial intelligence for international information and psychological security

  • 0
  • 556 Views
  • 18 February 2022

The expansion of the artificial intelligence (AI) usage has been causing deep concerns in experts’ circles for a long time. However, it is getting out AI of human control that tends to be regarded and securitized as the main threat. Such a scenario, nonetheless, does not take into account the fact the capabilities of AI can be deliberately used for criminal purposes.

Researchers from different countries are vigorously studying

citește mai mult