Europa visurilor, a idealurilor și a nerăbdării

  • ORIENTUL EXTINS
  • 0
  • 9953 Views
  • 12 March 2017

O Europa atât de unită, cum este Uniunea Europeană astăzi, nu a fost posibilă niciodată în întreaga istorie de mii de ani.

Grecii au marcat viața din Europa, în jurul Mării Mediterane, așa cum în mare parte au făcut-o și romanii (incluzând și părți din nordul Africii). Civilizație prin forță. Divide et impera.

Europenii perioadei medievale s-au războit și au fărâmițat imperii și state, s-au dușmănit chiar și atunci când otomanii îi cucereau provincie cu provincie. Ciocnirea civilizațiilor. Imigranții nu aduceau cultură, dar o tolerau pe a celor cuceriți.

Marile puteri europene (Spania, Franța, Portugalia, Olanda și Anglia) își dezvoltă în perioada Renașterii apetitul pentru colonizare. Resurse, lupte, distrugeri, cultură și civilizație.

Napoleon, prin comportamentul său războinic, dar reformist, nemulțumește imperiile și pentru a-l pedepsi pe el și pe Franța, europenii, la îndemnul țarului rus, crează Sfânta Alianță. Iluminism, dezvoltare, elite, interese și diplomație.

Primul război mondial este rezultatul unei false percepții a pericolului și o cursă a înarmărilor între Anglia și Germania. Rezultatul este marcat de un imens număr de victime umane, o criză economică și apariția salvatorului Europei, Statele Unite ale Americii.

Cel de al doilea război mondial este rodul egoismului cu care aliații au tratat Germania. Prea mari, prea rapide și prea asupritoare au fost solicitările pentru despăgubirile de război. Nemulțumirea și frustrările populației germane au creat spațiul pentru naționalism.

Rezultatul războiului este o pace rece. SUA iau locul Marii Britanii pe mări și oceane. Planul Marshall este primul pas în globalizare. URSS trage o cortină de fier pe mijlocul continentului. Nefericirea unora devine fericirea altora. Cursa înarmărilor și-a recucerit locul.

Europa gândește în termeni de pace. Se caută a controla resursele războiului din interior, oțelul. Occidentală, Europa își crează mecanismele pentru prosperitate. De securitate se ocupă America, pentru că are interese. Economia globalizată o avantajează.

Sfârșit de secol XX. Lumea crede că nu vor mai fi războaie. SUA li se cere și ele acceptă rolul de jandarm mondial. În Europa este pace, Rusia este slabă, așa că centrul de greutate este Orientul Mijlociu și China.

America declanșează răboaie pentru democrație. O pot face pentru că ei sunt departe și protejați de oceane.

Europa privește și își asumă rolul de soft-power. Țările din fostul bloc comunist devin membrii NATO și UE și se manifestă tot mai mult ca suporteri ai SUA.

Europa crizelor. PIGS-ul (Portugalia, Italia, Grecia, Spania) este în criză financiară, criză venită pe rețetă americană. Germania crește economic, politic, diplomatic și dialoghează cu Rusia (cea slabă la început și cea rebelă astăzi). Rusia are strategia țărilor sărace – resurse contra tehnologie. Germaniei îi convine.

Războaiele nu sunt în Europa. Au fost în Balcani, dar acum sunt în Orient. Europenii nu înțeleg cum ar putea fi afectați și de aceea nu critică politicile americane.

Apar efectele războaielor, teorism, imigrație, neînțelegeri între europeni. Rusia devine mai puternică. Pune condiții pentru buffer zone. Vrea ca Ucraina să stea în sfera sa de influență. Europenii joacă pe altă variantă. Rusia câștigă și ia Crimeea. Rusia este pedepsită. Nu toți europenii sunt de acord. Rusia construiește North Stream pentru binele Germaniei. Polonia se simte amenințată, dar nimeni nu o ascultă.

Europa păcii a devenit Europa conflictelor. Marea Britanie a părăsit UE. SUA nu mai vor  o Europă unită. Rusia nici atât.

Domnul Junker jonglează cu proiecte și idei ciudate. La început vine cu proiecte strategice de miliarde de euro. Proiectele sunt pentru toți. Apoi vine cu scenarii ciudate. O uniune cu mai multe viteze. Germania, Franța, Italia și Spania recunosc faptul că Junker este portavocea lor.

Estul este speriat, supărat și chiar amenințător. Facem grupul de la Vișegrad mai mare. Ne vom baza pe americani. Rusia nu este chiar atât de periculoasă.

Naționalismul își face drum cu greu, dar își face. Olanda și Franța sunt campioane. Parcă în locul doamnei le Pen ar vorbi Dughin.

Europenii sunt din nou meschini. La pace și dezvoltare suntem împreună. La nevoie ne separăm pentru ca să putem găsi pe cineva de sacrificat.

Esticii au fost aproape permanent în postura de victime sau monede de schimb. Polonia, România, Cehia, Slovacia o știu foarte bine. Vestul a știut întodeauna că războaiele pe teritoriul lor sunt păguboase. Astăzi fac războaie de proximitate. Nu sunt războaie de distrugere, sunt războaie hibride. Au toate dimensiunile, sunt politice, informaționale, economice, și sociale.

Toți vrem în Uniunea Europeană, dar nu pe toți ne vor marii actori. Am început să îi încurcăm cu geografia noastră. Suntem mult prea aproape de Rusia. Nouă Rusia nu ne place pentru că am suferit din cauza ei. Vesticii nu gândesc precum noi, au suferit mai puțin și au făcut-o economic.

Căutăm soluții la ei pentru  probleme care sunt ale  noastre. Ei au soluțiile lor. Chiar și americanilor le plac asemenea soluții. Poate și Rusiei îi convine, dar nu o spune.

Nu este cine să ne ajute, dacă noi nu ne ajutăm. Avem nevoie de UE așa cum este. Trebuie să susținem acest mecanism măcar pentru ideea de pace. Europa a avut 70 de ani de pace pe care îi datorează, măcar în parte, Uniunii Europene.

„Răbdare” ar trebui să fie cuvântul de ordine. „Unitate” ar trebui să fie conceptul cel mai vehiculat. „Negociere” ar trebui să fie termenul cu care toți liderii se  înarmează.

Dacă cedăm ne vom găsi în perioada premergătoare celui de al doilea război mondial.

Germania vrea mai mult. Rusia negociază cu Germania.

Rusia urmărește unde este slăbiciunea europeană. Divide et impera.

Marea Britanie așteaptă.

Statele Unite nu mai vor să se implice în Europa.

Tările estice construiesc și desfac înțelegeri regionale.

Ucraina, Georgia  și Moldova par să nu mai conteze.

Pactul Mediteranean nu mai reprezintă o preocupare.

Uniunea Europeană nu doar că nu știe dacă își mai deschide porțile, dar chiar are tendința de crea mai multe curți interioare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 22492 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

AVENUES FOR A WAY-OUT FROM RUSSIA – EU STALEMATE

  • 0
  • 11090 Views
  • 2 July 2020

PASHENTSEV, EVGENY (ED.), 2020.  STRATEGIC COMMUNICATION IN EU-RUSSIA RELATIONS.  PALGRAVE MACMILLAN

This book  , edited by Evgeny Pashentsev, brings together a series of chapters written by Russian and non-Russian scholars

citește mai mult

The Past and Contemporary Russia

  • 0
  • 11311 Views
  • 18 June 2020

The breakaway region of South Ossetia announced in May that its capital, Tskhinvali, would also be known as Stalinir.  Co-naming the capital after the former Soviet leader, Joseph Stalin, its president – Anatolii Bibilov – stated in his decree that the move was to 'preserve historical memory in connection with the 75th anniversary of  Victory in the Great Patriotic War of 1941-1945'  – until it had

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 19456 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

What Can Democrats Learn From Alabama’s Doug Jones?

  • 0
  • 12291 Views
  • 30 November 2017

In ordinary circumstances, Doug Jones would already be preparing to move to Washington DC. The former prosecutor famous for convicting KKK members for a church bombing is up against gay bashing, God and gun lovin’, twice kicked out of elected office, Judge Roy Moore. A man who has eight accusers of sexual assault, all of whom were underage at the time of the allegations.

Yet, if one looks at all the recent polls, they show a ti

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 11990 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

Senate Races to Watch in the 2022 Midterms

  • 0
  • 231 Views
  • 30 July 2021

An oddity for the party of power, Democrats are favoured to keep the Senate in next year’s mid-terms.

With a 50-50 Senate the Democrats have a favourable map coupled with numerous Republican retirements (open seats are traditionally harder to defend). Recent analysis by Alan L. Abramowitz also showed that to stand a ‘good chance’ of keeping control of the Senate Democrats would only need to maintain single digit lead on the gene

citește mai mult

What Happened to the BRICS?

  • 0
  • 10077 Views
  • 18 June 2021

It was 2012 and I remember what my supervisor told me well: BRICS are the future, and this is where the research (and) money will be going. In my American history class a few months earlier, the lecturer told us: BRICS will define the twenty-first century.

[B]razil, [R]ussia, [I]ndia, [C]hina and [S]outh Africa were the talk of Wall Street for a decade. Just days after 9/11, Goldman Sachs’ Jim O’Neil coined the term in a paper c

citește mai mult

British Labour’s Russia Problem

  • 0
  • 10433 Views
  • 23 April 2021

The British Labour Party were never short of ‘Russia problems’ in the twentieth century. Its first government was brought down by the fraudulent Zinoviev telegram whereas its second, and most successful, helped start the Cold War. But in 2017, Jeremy Corbyn was accused of apologising for Vladimir Putin.

Following the Skripal poisoning, Corbyn called for ‘absolute evidence of guilt’ from the Russian state rather than an outright

citește mai mult