Davutoglu și doctrina Adâncimii Strategice, bază teoretică pentru ambițiile Turciei

  • ORIENTUL EXTINS
  • 0
  • 9951 Views
  • 11 May 2017

Fostul premier turc Ahmet Davutoglu a redactat o lucrare de mari proporții în anul 2001, lucrare numită Stratejik Derinelik (Strategic Depth), lucrare în care a expus o nouă viziune asupra viitorului Turciei ca pol de putere al spațiului fostului Imperiu Otoman. Eu personal după ce am analizat acest concept pot spune că aceasta reprezintă baza strategică a Eurasianismului Turcesc, total diferit de cel rus. Chiar îl putem privi ca o alternativă la cel rusesc, deoarece este foarte bine omogenizat,  pune la un loc atât metodele geopolitice neo-clasice, cât și elementele de liberalism, prin accentul pus pe soft-power.

Davutoğlu dezvoltă o viziune strategică despre Turcia, ce prezintă o anumită adâncime strategică în regiunile și zonele vecine, datorită istoriei, poziționării geografice, care pun Turcia în mijlocul unor state pe care Davutoglu le numește puteri periferice. Turcia nu trebuie să se mulțumească cu un rol regional în Balcani sau Orientul Mijlociu, deoarece statul turc nu este o putere regională, ci o putere centrală.  Prin urmare Turcia ar trebui să aspire la un rol de lider care să atragă și să influențeze mai multe regiuni, fapt ce i-ar acorda Turciei un rol strategic semnificativ la nivel global. În opinia lui Davutoglu, Turcia este o țară ce apaține simultan Orientului Mijlociu, Balcanilor, Asiei Centrale, Caucazului, Mării Mediterane și Mării Negre, iar prin această apartenență statul turc poate exercita influență în toate aceste zone, dându-i Turciei rolul de jucător strategic la nivelul Eurasiei.

Totodată, și aici este important de reținut, el respinge ideea conform căreia Turcia ar trebui să aibe rolul de punte între Islam și Occident, deoarece prin acest rol Turcia ar deveni  un instrument de promovare a intereselor altor puteri. Viziunea lui Davutoglu, deși are ca bază teoretică gândirea geopolitică, se îndepărtează de paradigma geopoliticii ortodoxe, deoarece pe o anumită fundație de gândire geopolitică, strategia pe care o promovează profesorul și omul politic turc are foarte multe elemente liberale, folosite în gândirea idealistă a relațiilor internaționale.

Conform acestuia, Turcia are aceea adâncime strategică care îi permite să pună în aplicare o politică externă multi-dimensională care să predindă un rol central în politica globală. În loc să perimită altor țări oportunitatea de a folosi Turcia ca să își atingă interesele regionale și strategice, Ankara trebuie să dezvolte o politică pro-activă care să fie proporțională cu spațiile sale istorice și geografice, spații care sunt amplificate de moștenirea otomană. Pentru a atinge acest obiectiv, Turcia ar trebui să își valorifice potențialul de soft-power. Această valorificare trebuie să se bazeze pe legăturile istorice și culturale cu toate regiunile care au aparținut fostului Imperiu Otoman, precum și pe promovarea instituțiilor democrației turce, precum și pe piața și economia sa înfloritoare.

Totodată, conform lui Davutoglu, Turcia trebuie să lase deoparte imaginea de stat puternic militarizat și istoria sa de putere militară tutelară asupra societății și a politicii moștenite. În schimb, ar trebui să promoveze soluționarea conflictelor, cooperarea economică regională, strategii care ar elimina necesitatea de intervenție în regiunile vizate de Turcia, intervenție venită din partea marilor puteri. În această privință, dar și ca o chintesență a viziunii Strategic Depth, următorul citat este relevant: „Turcia se bucură de mai multe identități regionale și, prin urmare, are capacitatea, precum și responsabilitatea de a urma o politică externă integrată și multidimensională. Combinația unică de istorie și geografie în care se regăsește țara noastră aduce cu ea și un simț al responsabilității. Astfel, Turcia trebuie să contribuie activ pentru soluționarea conflictelor, stabilirea păcii și consolidarea securității internaționale, toate acestea reprezentând o Call of Duty care se trage din adâncurile unei istorii multi-dimensionalenpentru Turcia’’.

Ca o dezvoltare a primelor sale argumente prezentate în 1990  ca parte a ceea ce avea să devină din 2001 încoace doctrina Strategic Depth,  Davutoglu identifică două condiții necesare Turciei, pentru ca acest stat să reușească în a-și îndeplini ambițiile sale strategice la nivel mondial. Prima se referă la politic ainternă a Turciei, unde Ankara trebuie neapărat să rezolve problema kurdă, precum și fisurile în creștere dintre elemntele islamiste și cele seculariste din societatea turcă.

Soluția lui Davutoglu pentru ambele probleme vine pe baza principiilor liberale, deoarece doar așa potențialul strategic al Turciei va fi capitalizat, iar o soluție echilibrată și durabilă pentru problema kurdă și garantarea drepturilor acestei minorități în Turcia vor putea fi obținute doar printr-un consens de tip liberal.

La fel stau lucrurile și în cazul chestiunii legate de secularism și islamism.

Pe plan internațional, Davutoglu susține că Turcia trebuie să rezolve toate disputele bilaterale care au împiedicat bunele relații cu vecinii săi.  Prin ceea ce  a fost prezentat ca politica zero probleme cu vecinii, Davutoglu a făcut o critică la adresa strategiilor de politică externă ale Turciei din ultimele decenii, deoarece, conform acestuia, Turcia a pierdut oportunități cruciale datorită conflictelor cu vecinii săi.  Pentru ca Turcia să devină un lider regional și să joace un rol strategic global, are nevoie să își depășească fobiile și să stabiliească relații cordiale cu toți vecinii săi. Politica externă turcă trebuie să vizeze rezolvarea tuturor litigiilor aflate în așteptare, care sunt menținute datorită inerției diplomatice acumulate în trecut, pentru ca statul turc să poată accede cu adevărat la propriul rol strategic global.

Pe lângă soluționarea conflictelor dintre Turcia și vecinii săi, Davutoglu susține inițierea de strânse legături cu toate puterile emergente, precum China, India, Rusia și Brazilia, fapt ce reprezintă cheia pentru doctrina Strategic Depth, în viziunea lui Davutoglu. De asemenea, căutarea și obținerea unui rol de lider în cadrul dialogului inter-civilizațional și inter-religios trebuie să devină una dintre prioritățile conducerii turce, rol pe care Turcia l-ar putea obține folosindu-se de moștenirea sa istorică și culturală.

În ceea ce privește zona Transcucaziei, Davutoglu o vede ca un spațiu undeTurcia a avut în mod tredițional o influență istorică, precum și legături culturale și politice. Acesta susține că Georgia trebuie să fie susținută de către Turcia în eforturile sale de a clădi un stat modern și competitiv. În același timp trebuie intensificate legăturile politico-economice cu acest stat.  În ceea ce privește Armenia, aici Davutoglu merge pe așa-numita politică „zero probleme cu vecinii”, susținând că rezolvarea contenciosului cu statul armean trebuie să fie o prioritate pentru Turcia, deoarece doar așa statul turc poate să își pună în practică proiectele sale economice și culturale în Transcaucazia și Asia Centrală.

Azerbaijanul este privit de Davutoglu ca statul aliat al Turciei, iar rolulul statului turc vis-a-vis de Azerbaijan trebuie să fie acela de îndrumător în dezvoltarea sa economică și politică. Totodată Davutoglu în cazul Azerbaijanului scoate serios în evidență aspectele de ordin cultural și etnic ce leagă cele două state.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Russian Leadership Changes: How it was, is and how it might be

  • 0
  • 197 Views
  • 3 January 2022

Now that 2022 is finally here, it means Russia’s next presidential election is just two years away. The way has been paved for Vladimir Putin to run again if he chooses. The will he/won’t he? question is a favourite of pundits as is speculation of a potential or likely successor. Russia’s next leader will be immensely consequential, as will the time when he or she takes over.

It’s certainly possible that by the end of t

citește mai mult

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 22768 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

AVENUES FOR A WAY-OUT FROM RUSSIA – EU STALEMATE

  • 0
  • 11407 Views
  • 2 July 2020

PASHENTSEV, EVGENY (ED.), 2020.  STRATEGIC COMMUNICATION IN EU-RUSSIA RELATIONS.  PALGRAVE MACMILLAN

This book  , edited by Evgeny Pashentsev, brings together a series of chapters written by Russian and non-Russian scholars

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 19750 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

What Can Democrats Learn From Alabama’s Doug Jones?

  • 0
  • 12561 Views
  • 30 November 2017

In ordinary circumstances, Doug Jones would already be preparing to move to Washington DC. The former prosecutor famous for convicting KKK members for a church bombing is up against gay bashing, God and gun lovin’, twice kicked out of elected office, Judge Roy Moore. A man who has eight accusers of sexual assault, all of whom were underage at the time of the allegations.

Yet, if one looks at all the recent polls, they show a ti

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 12373 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

The US Strategic Provocations before and during the Olympic Games: The Stakes Are Growing

  • 0
  • 89 Views
  • 16 January 2022

Introduction. To make your foe act in a definite way through the planned escalation of events, thereby making him lose his position and his tangible and intangible assets – that is the essence of any international provocation. In history, one can find many examples of strategic provocations with long term goals and, very often, grave and long-term international consequences. The Gulf of Tonkin incident in August 1964 – where a North Vietnamese to

citește mai mult

Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security (part III)

  • 0
  • 128 Views
  • 28 December 2021

The Questionnaire for Experts “Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to Psychological Security”

 This questionnaire is a part of the research project “Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to Psychological Security in Northeast Asia” funded by the Russian Foundation for Basic Research and the Vietnam Academy of Social Sciences, project number 21-514-92001. citește mai mult

Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security (part II)

  • 0
  • 162 Views
  • 17 December 2021

  1. Which of the threats to international psychological security caused by the malicious use of artificial intelligence do you consider the most relevant for your country?

  Vian Bakir and Andrew McStay Surreptitious influencing via psychological manipulation on social media is a real threat in the UK. In the 2016 “Brexit” referendum on whether or not to leave the European Union, Cambridge Analytica offe

citește mai mult