Opera în contextul contemporan al spațiului estic

  • Rusia
  • 0
  • 9914 Views
  • 16 November 2016

Din punct de vedere cultural Federația Rusă reprezintă un etalon ce s-a impus pas cu pas în viața socială a Europei atât în plan literar cât și în plan muzical. Referindu-mă strict la muzica de operă, Teatrul Balșoi (Teatrul Mare) este încă o legendă, sub egida căruia și-au dat concursul nume de neuitat în istorie ca Feodor Șaliapin, Galina Visnevskaya, Olga Borodina, Maria Guleghina și mulți alții.

 Am ales să încep prin a pomeni de acesta deoarece de-a lungul timpului a fost inima vieții muzicale din Rusia, locul unde cei mai mari artiști ruși ai tuturor vremurilor și-au făcut ucenicia și de unde au plecat spre alte scene consacrate.

 Printre caracteristicile vocale ale cântăreților ruși se remacă o serie de particularități timbrale influențate în principal de climă. Referindu-mă strict la latura fiziologică a aparatului vocal, majoritatea vocilor de referință se remarcă printr-o culoare sumbră, pe suportului unei organicități robuste, timbrate de un soi de catifea armonică ce învăluie simțurile ascultătorului.

 În plan interpretativ însă, societatea și spiritualitatea rusească își face și ea simțită prezența prin contraste și extreme ce parcă mă duc cu gândul la imaginile lui Dostoievski, cel care nu umbla cu jumătăți de măsură. Transpus în plan muzical, un forte rusesc este un adevărat fortissimo, iar trecerea de la acesta la un piano expresiv se face deseori subito, brusc, după acumulări de expresie treptate, dar în același timp foarte intense.

 Această tendință înnăscută, dar în aceeași măsură dobândită din educație își face simțită prezența printr-un cânt dominat de o adevărată teorie a afectelor, pe baza unei tehnici vocale solide, robuste, marcate de proiectarea vocii în mască pe suportul unei coloane de aer de mari dimensiuni.  Cu ajutorul acesteia se pot realiza efectele dinamice speciale, ce sunt întâlnite la tot pasul în cadrul unei interpretări rusești, dar și mai pregnant în cazul lucrărilor în limba maternă. Prin intermediul vocalelor lungi și moi, aceasta pune la dispoziție mijloacele realizării unei paste vocale, a unui legato expresiv dificil de realizat în limba germană, spre exemplu.

Pe baza acestei scurte descrieri a tehnicii și expresivității rusești este foarte ușor de înțeles și explicat motivul pentru care aceștia sunt din ce în ce mai căutați în teatrele de operă din întreaga Europa, dar în special în zonă germană : Austria, Germania, Elveția.

 Printre cei mai cunoscuți soliști ruși ai ultimilor ani se numără Dimitri Hvorostovski, Anna Netrebko, Aida Garifulina, Olga Peretiatko, Julia Lejneva, fiecare evidențiindu-se printr-un stil propriu, dublat de vocile cu o timbralitate inconfundabilă.

 O oarecare migrație a cântăreților de operă ruși preponderent în spațiul german a început după anii ’90 și se datorează atât regimului politic, dar și nivelului de trai. Deși există o tendință de modernizare, de aducere a teatrului de operă în contemporan, cântăreții nemaibucurandu-se de reputația și respectul din secolul trecut, există încă o diferență foarte mare de onorariu, de până la  cinci  – șase ori între soliștii din spațiul estic și cei din vest.

 Din cauza acestui aspect, cântăreții din țările cu nivel de trai relativ scăzut, influențate de Federația Rusă reprezintă al un potențial foarte ridicat pe piață de muncă din vest, onorariile percepute de aceștia, cu excepția numelor consacrate, fiind la început mai mici.

 Sigur că și aici trebuie explicată diferența dintre organizarea internă a majorității teatrelor din est (structurate în sistem de repertoriu curent și spectacole lunare, cu soliști angajați să cânte toate rolurile din repertoriul teatrului, potrivite tipului de voce și plătiți cu o sumă fixă lunar) față de cele care lucrează prin intermediul agențiilor de impresariat și organizează spectacole în sistem de proiect – „teatrele staggione”, unde soliștii sunt angajați strict pentru rolul pe care îl interpretează în fiecare spectacol în parte și plătiți ca atare.

 De aici apare și diferența destul de mare de onorariu, în ambele cazuri de organizare a teatrelor, acestea fiind adaptate nivelului de trăi. Ca atare, perseverența și motivația unui tânăr cantăreț de a accede la un post de solist în spațiul vestic, sau cu atât mai mult, de a fi reprezentat de o agenție de renume prin intermediul căreia ar putea obține roluri în sistem de proiect este mult mai mare.

 Și cum succesul se bazează atât pe talent, dar într-o foarte mare măsură pe muncă, trebuie remarcat faptul că soliștii din spațiul rus au fost apreciați pentru rezultate deosebite datorate perseverenței acestora, provenită probabil tot din educație.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Russian Leadership Changes: How it was, is and how it might be

  • 0
  • 198 Views
  • 3 January 2022

Now that 2022 is finally here, it means Russia’s next presidential election is just two years away. The way has been paved for Vladimir Putin to run again if he chooses. The will he/won’t he? question is a favourite of pundits as is speculation of a potential or likely successor. Russia’s next leader will be immensely consequential, as will the time when he or she takes over.

It’s certainly possible that by the end of t

citește mai mult

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 22768 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

AVENUES FOR A WAY-OUT FROM RUSSIA – EU STALEMATE

  • 0
  • 11407 Views
  • 2 July 2020

PASHENTSEV, EVGENY (ED.), 2020.  STRATEGIC COMMUNICATION IN EU-RUSSIA RELATIONS.  PALGRAVE MACMILLAN

This book  , edited by Evgeny Pashentsev, brings together a series of chapters written by Russian and non-Russian scholars

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 19750 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

What Can Democrats Learn From Alabama’s Doug Jones?

  • 0
  • 12561 Views
  • 30 November 2017

In ordinary circumstances, Doug Jones would already be preparing to move to Washington DC. The former prosecutor famous for convicting KKK members for a church bombing is up against gay bashing, God and gun lovin’, twice kicked out of elected office, Judge Roy Moore. A man who has eight accusers of sexual assault, all of whom were underage at the time of the allegations.

Yet, if one looks at all the recent polls, they show a ti

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 12373 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

The US Strategic Provocations before and during the Olympic Games: The Stakes Are Growing

  • 0
  • 89 Views
  • 16 January 2022

Introduction. To make your foe act in a definite way through the planned escalation of events, thereby making him lose his position and his tangible and intangible assets – that is the essence of any international provocation. In history, one can find many examples of strategic provocations with long term goals and, very often, grave and long-term international consequences. The Gulf of Tonkin incident in August 1964 – where a North Vietnamese to

citește mai mult

Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security (part III)

  • 0
  • 129 Views
  • 28 December 2021

The Questionnaire for Experts “Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to Psychological Security”

 This questionnaire is a part of the research project “Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to Psychological Security in Northeast Asia” funded by the Russian Foundation for Basic Research and the Vietnam Academy of Social Sciences, project number 21-514-92001. citește mai mult

Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security (part II)

  • 0
  • 162 Views
  • 17 December 2021

  1. Which of the threats to international psychological security caused by the malicious use of artificial intelligence do you consider the most relevant for your country?

  Vian Bakir and Andrew McStay Surreptitious influencing via psychological manipulation on social media is a real threat in the UK. In the 2016 “Brexit” referendum on whether or not to leave the European Union, Cambridge Analytica offe

citește mai mult