Gazprom, gazul natural şi relaţia bilaterală Germania-Federaţia Rusă

  • Rusia
  • 0
  • 2422 Views
  • 9 January 2017

Relaţia privilegiată  de-a lungul istoriei dintre Federaţia Rusă şi Germania se evidenţiază foarte bine în domeniul economic.

Cele două entităţi statale se află într-o relaţie de interdependenţă continuă, Rusia avand nevoie de ajutor în investiţii şi nouă tehnologie, pe cand Germania doreşte obţinerea de resurse naturale deţinute de Rusia, aceasta primind un procent ridicat  din resursele energetice ale Federaţiei Ruse.

De asemenea, Germania se referă la un parteneriat strategic între cele două entităţi statale: „Rusia exportă în principal combustibili (petrol şi gaze naturale), dar şi materii prime (metale, în special). În cealaltă direcţie, companiile germane exporta în principal capital, maşinării, vehicule, produse chimice, produse electronice”[1].

Descoperirea zăcămantului de gaze naturale de la Urengoi din 1966 a stat la baza fundamentării relaţiilor energetice dintre cele doua state. Republica Federală Germană a semnat contracte de livrare pe termen lung al gazului cu URSS, lucru prit cu neîncredere de către SUA, care interpreta această apropiere economică drept un lucru periculos.

Primul gazoduct dinspre Uniunea Sovietică și spațiul european se numește „Drujba” , sintagmă care simboliza prietenia dintre entităţile statale est- europene şi puterea lor de co-ajutorare.

După unificarea Germaniei, noul stat a primit gaze naturale de la Federaţia Rusă. Se produce o diversificare a relaţiilor bilaterale dintre cele două entităţi statale, producându-se dezvoltarea companiilor bazate pe exploatarea resurselor energetice din Rusia, aceasta cerând în schimb mai multă asistenţă şi susţinere tehnologică din partea Berlinului, cu scopul modernizării economiei.

Un moment important l-a reprezentat anul 2000, cand alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte al Federaţiei Ruse s-a materializat printr-o frumoasă relaţie de prietenie cu cancelarul german Gerhard Schroder, care a depăşit sfera afacerilor politice.

Dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două state s-a instituţionalizat prin crearea mai multor forumuri de discuţie, printre care amintim „Dialogul de la Pettersburg”, care a avut drept scop întărirea relaţiilor culturale şi economice dintre state”[2].

Un alt forum destinat membrilor din guvern şi industrie ce dezbatea probleme economice  şi financiare este „Strategic Working Group”. Domeniile de cooperare ale acestui forum sunt: industria aerospaţială, telecomunicaţii, construcţii, transport, energie, dezvoltand probleme precum: gaze naturale, petrol, electricitate, eficienţă energetică  şi surse de energie regenerabilă[3].

Menționăm și înfiinţarea Agenţiei de Energie Ruso-Germană (RUDEA), care reprezenta o asociere între Agenţia de Energie Germană cu Fondul Rus pentru Energie şi Gazprombank, aceasta manifestandu-şi interesul pentru dezvoltarea cooperării energetice, dar şi modernizarea pieţei energetice ruse.

Schimbarea cancelarului în Germania nu a produs schimbări semnificative în relaţiile dintre Germania şi Federaţia Rusă. Angela Merkel a continuat politica energetică a Germaniei, fiind conştientă de interdependenţa economică dintre cele două entitaţi statale. Cu toate că Angela Merkel este unul dintre cei mai pro-americani cancelari, nu a neglijat totuşi relaţia cu Federaţia Rusă.

Angela Merkel a continuat dezvoltarea forumurilor germano-ruse, participand alături de Dmitri Medvedev la inaugurarea gazoductului Nord Stream.

Angela Merkel considera noul gazoduct drept „un nou început în cooperarea  energetică”, care pune bazele unui parteneriat de încredere între Rusia şi Europa’’[4].

Gazoductul Nord Stream a reprezentat un apogeu al relaţiilor germano-sovietice, la fel cum gazoductul Drujba a constituit fundamentul relaţiei de prietenie dintre cele două entităţi statale, în perioada comunistă.

Gazoductul Nord European reprezintă un proiect ce transportă gazele naturale spre Germania, ocolind ţări precum Ucraina şi Polonia. Acesta uneşte portul rusesc Vîborg de portul german Greifswald. Gestionarea proiectului este făcută de compania Nord Stream, care are sediul în Elveţia, ea fiind deţinută de Gazprom în proporţie de 51%. Cele mai importante companii germane Wintershall Holdings şi E.ON Ruhrgas participă la proiect, alături de companiile Gasunie (Olanda) şi GDF SUEZ (Franța).

Preşedintele  consiliului de administrație  este fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder.

Prin Germania se va realiza furnizarea de gaz natural unor state precum Franţa, Danemarca, Olanda şi Marea Britanie, prin intermediul acestui gazoduct. Cele mai importante state care au criticat această conductă au fost Polonia, ţările Baltice, Ucraina şi Belarus, țări care au fost ocolite de traseul Nord Stream.

De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale din Polonia a catalogat gazoductul Nord Stream  ca fiind un acord prin care Germania a lăsat Polonia supusă la presiunile politice ale Rusiei.

Suedia a respins la rândul ei construirea gazoductului în zona sa economică[5]. De asemenea, mai multe state au denunţat probleme de mediu înconjurător în privinţa creării gazoductului, enumerand în acest sens statele Baltice, Finlanda şi Suedia.

Parteneriatul dintre Germania şi Rusia a fost marcat şi de afinitatea culturală, situaţie susţinută de numărul cel mai mare de emigranţi ruşi aflaţi în Germania din întreaga Europă.

Cu ajutorul unei campanii de „soft-power”, Gazprom a stabilit parteneriate cu universităţi din Germania, sponsorizand și instituţii culturale, educaţionale şi sportive, precum echipa de fotbal din Schalke 04, din oraşul Gelsenkirchen, un centru economic important din Germania[6].

Accidentul de la Fukushima a apropiat cele doua entitaţi statale, prilej care a ajutat Germania să folosească energia regenerabilă. Multitudinea de companii germane care lucrează pe piaţa rusească  şi viceversa constituie o relaţie privilegiată dintre cele două puteri europene.

Companiile germane deţin know-how-ul necesar eficientizării energetice pentru retehnologizarea  industriei ruseşti.

După izbucnirea crizei din Ucraina, poziția Germaniei nu a mai fost atât de apropiată Rusiei, Berlinul susținând aplicarea de sancțiuni Federației Ruse, chiar dacă o mare parte din companiile germane care se aflau pe piaţa rusă au fost afectate de aceste măsuri punitive.

 

 

[1] German Foreign Office, Economic and Energy Cooperation, 2016, http://www.auswaertiges-amt.de/EN/Aussenpolitik/RegionaleSchwerpunkte/Russland/Russland-Wirtschaft-Energie_node.html (accesat la 08.12.2016).

[2] Petersburger Dialog, http://www.petersburger-dialog.de/ein-forum-fuer-den-dialog-der-zla ivilgesellschaften (accesat la 10.12.2016).

[3] German Foreign Office, ibidem.

[4] Nord Stream gas pipeline opened by Merkel and Medvedev, în BBC News, 08 Noiembrie 2011.

http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-15637244.

[5] Petersburger Dialog, http://www.petersburger-dialog.de/ein-forum-fuer-den-dialog-der-zivilgesellschaften.

[6] Jeannette Prochnow, Fossilized Memory: The German-Russian Energy Partnership and the Production of Energo-political Knowledge, în Global Environment, 2013.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 1029 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

AVENUES FOR A WAY-OUT FROM RUSSIA – EU STALEMATE

  • 0
  • 2136 Views
  • 2 July 2020

PASHENTSEV, EVGENY (ED.), 2020.  STRATEGIC COMMUNICATION IN EU-RUSSIA RELATIONS.  PALGRAVE MACMILLAN

This book  , edited by Evgeny Pashentsev, brings together a series of chapters written by Russian and non-Russian scholars

citește mai mult

The Past and Contemporary Russia

  • 0
  • 1819 Views
  • 18 June 2020

The breakaway region of South Ossetia announced in May that its capital, Tskhinvali, would also be known as Stalinir.  Co-naming the capital after the former Soviet leader, Joseph Stalin, its president – Anatolii Bibilov – stated in his decree that the move was to 'preserve historical memory in connection with the 75th anniversary of  Victory in the Great Patriotic War of 1941-1945'  – until it had

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 2980 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

What Can Democrats Learn From Alabama’s Doug Jones?

  • 0
  • 3093 Views
  • 30 November 2017

In ordinary circumstances, Doug Jones would already be preparing to move to Washington DC. The former prosecutor famous for convicting KKK members for a church bombing is up against gay bashing, God and gun lovin’, twice kicked out of elected office, Judge Roy Moore. A man who has eight accusers of sexual assault, all of whom were underage at the time of the allegations.

Yet, if one looks at all the recent polls, they show a ti

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 3358 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

British Labour’s Russia Problem

  • 0
  • 264 Views
  • 23 April 2021

The British Labour Party were never short of ‘Russia problems’ in the twentieth century. Its first government was brought down by the fraudulent Zinoviev telegram whereas its second, and most successful, helped start the Cold War. But in 2017, Jeremy Corbyn was accused of apologising for Vladimir Putin.

Following the Skripal poisoning, Corbyn called for ‘absolute evidence of guilt’ from the Russian state rather than an outright

citește mai mult

The Issues of Malicious Use of Artificial Intelligence Were Discussed at a Scientific Conference under the Auspices of UNESCO

  • 0
  • 280 Views
  • 15 April 2021

On the 24-25 March 2021, the Online International Conference “Accelerating Actions and Promoting Digital Wellness in the Context of Artificial Intelligence” took place in Hyderabad (India).

The Conference was organized under the auspices of the UNESCO Intergovernmental Information for All Programme (IFAP). The group of its organizers included row of resea

citește mai mult

Partial Legitimacy of the Biden Administration and What It Means for the USA and the World

  • 0
  • 713 Views
  • 12 March 2021

Introduction

The current situation in the United States, which remains – despite the obvious decline of its power, a leading economic and military power – inspires serious concern. The decline of the country is turning into an acute political crisis, multiple accusations coming from the now former President Donald Trump of massive fraud in the recent elections like this one: “This election is about great voter

citește mai mult