Gazprom, gazul natural şi relaţia bilaterală Germania-Federaţia Rusă

  • Rusia
  • 0
  • 1256 Views
  • 9 January 2017

Relaţia privilegiată  de-a lungul istoriei dintre Federaţia Rusă şi Germania se evidenţiază foarte bine în domeniul economic.

Cele două entităţi statale se află într-o relaţie de interdependenţă continuă, Rusia avand nevoie de ajutor în investiţii şi nouă tehnologie, pe cand Germania doreşte obţinerea de resurse naturale deţinute de Rusia, aceasta primind un procent ridicat  din resursele energetice ale Federaţiei Ruse.

De asemenea, Germania se referă la un parteneriat strategic între cele două entităţi statale: „Rusia exportă în principal combustibili (petrol şi gaze naturale), dar şi materii prime (metale, în special). În cealaltă direcţie, companiile germane exporta în principal capital, maşinării, vehicule, produse chimice, produse electronice”[1].

Descoperirea zăcămantului de gaze naturale de la Urengoi din 1966 a stat la baza fundamentării relaţiilor energetice dintre cele doua state. Republica Federală Germană a semnat contracte de livrare pe termen lung al gazului cu URSS, lucru prit cu neîncredere de către SUA, care interpreta această apropiere economică drept un lucru periculos.

Primul gazoduct dinspre Uniunea Sovietică și spațiul european se numește „Drujba” , sintagmă care simboliza prietenia dintre entităţile statale est- europene şi puterea lor de co-ajutorare.

După unificarea Germaniei, noul stat a primit gaze naturale de la Federaţia Rusă. Se produce o diversificare a relaţiilor bilaterale dintre cele două entităţi statale, producându-se dezvoltarea companiilor bazate pe exploatarea resurselor energetice din Rusia, aceasta cerând în schimb mai multă asistenţă şi susţinere tehnologică din partea Berlinului, cu scopul modernizării economiei.

Un moment important l-a reprezentat anul 2000, cand alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte al Federaţiei Ruse s-a materializat printr-o frumoasă relaţie de prietenie cu cancelarul german Gerhard Schroder, care a depăşit sfera afacerilor politice.

Dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două state s-a instituţionalizat prin crearea mai multor forumuri de discuţie, printre care amintim „Dialogul de la Pettersburg”, care a avut drept scop întărirea relaţiilor culturale şi economice dintre state”[2].

Un alt forum destinat membrilor din guvern şi industrie ce dezbatea probleme economice  şi financiare este „Strategic Working Group”. Domeniile de cooperare ale acestui forum sunt: industria aerospaţială, telecomunicaţii, construcţii, transport, energie, dezvoltand probleme precum: gaze naturale, petrol, electricitate, eficienţă energetică  şi surse de energie regenerabilă[3].

Menționăm și înfiinţarea Agenţiei de Energie Ruso-Germană (RUDEA), care reprezenta o asociere între Agenţia de Energie Germană cu Fondul Rus pentru Energie şi Gazprombank, aceasta manifestandu-şi interesul pentru dezvoltarea cooperării energetice, dar şi modernizarea pieţei energetice ruse.

Schimbarea cancelarului în Germania nu a produs schimbări semnificative în relaţiile dintre Germania şi Federaţia Rusă. Angela Merkel a continuat politica energetică a Germaniei, fiind conştientă de interdependenţa economică dintre cele două entitaţi statale. Cu toate că Angela Merkel este unul dintre cei mai pro-americani cancelari, nu a neglijat totuşi relaţia cu Federaţia Rusă.

Angela Merkel a continuat dezvoltarea forumurilor germano-ruse, participand alături de Dmitri Medvedev la inaugurarea gazoductului Nord Stream.

Angela Merkel considera noul gazoduct drept „un nou început în cooperarea  energetică”, care pune bazele unui parteneriat de încredere între Rusia şi Europa’’[4].

Gazoductul Nord Stream a reprezentat un apogeu al relaţiilor germano-sovietice, la fel cum gazoductul Drujba a constituit fundamentul relaţiei de prietenie dintre cele două entităţi statale, în perioada comunistă.

Gazoductul Nord European reprezintă un proiect ce transportă gazele naturale spre Germania, ocolind ţări precum Ucraina şi Polonia. Acesta uneşte portul rusesc Vîborg de portul german Greifswald. Gestionarea proiectului este făcută de compania Nord Stream, care are sediul în Elveţia, ea fiind deţinută de Gazprom în proporţie de 51%. Cele mai importante companii germane Wintershall Holdings şi E.ON Ruhrgas participă la proiect, alături de companiile Gasunie (Olanda) şi GDF SUEZ (Franța).

Preşedintele  consiliului de administrație  este fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder.

Prin Germania se va realiza furnizarea de gaz natural unor state precum Franţa, Danemarca, Olanda şi Marea Britanie, prin intermediul acestui gazoduct. Cele mai importante state care au criticat această conductă au fost Polonia, ţările Baltice, Ucraina şi Belarus, țări care au fost ocolite de traseul Nord Stream.

De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale din Polonia a catalogat gazoductul Nord Stream  ca fiind un acord prin care Germania a lăsat Polonia supusă la presiunile politice ale Rusiei.

Suedia a respins la rândul ei construirea gazoductului în zona sa economică[5]. De asemenea, mai multe state au denunţat probleme de mediu înconjurător în privinţa creării gazoductului, enumerand în acest sens statele Baltice, Finlanda şi Suedia.

Parteneriatul dintre Germania şi Rusia a fost marcat şi de afinitatea culturală, situaţie susţinută de numărul cel mai mare de emigranţi ruşi aflaţi în Germania din întreaga Europă.

Cu ajutorul unei campanii de „soft-power”, Gazprom a stabilit parteneriate cu universităţi din Germania, sponsorizand și instituţii culturale, educaţionale şi sportive, precum echipa de fotbal din Schalke 04, din oraşul Gelsenkirchen, un centru economic important din Germania[6].

Accidentul de la Fukushima a apropiat cele doua entitaţi statale, prilej care a ajutat Germania să folosească energia regenerabilă. Multitudinea de companii germane care lucrează pe piaţa rusească  şi viceversa constituie o relaţie privilegiată dintre cele două puteri europene.

Companiile germane deţin know-how-ul necesar eficientizării energetice pentru retehnologizarea  industriei ruseşti.

După izbucnirea crizei din Ucraina, poziția Germaniei nu a mai fost atât de apropiată Rusiei, Berlinul susținând aplicarea de sancțiuni Federației Ruse, chiar dacă o mare parte din companiile germane care se aflau pe piaţa rusă au fost afectate de aceste măsuri punitive.

 

 

[1] German Foreign Office, Economic and Energy Cooperation, 2016, http://www.auswaertiges-amt.de/EN/Aussenpolitik/RegionaleSchwerpunkte/Russland/Russland-Wirtschaft-Energie_node.html (accesat la 08.12.2016).

[2] Petersburger Dialog, http://www.petersburger-dialog.de/ein-forum-fuer-den-dialog-der-zla ivilgesellschaften (accesat la 10.12.2016).

[3] German Foreign Office, ibidem.

[4] Nord Stream gas pipeline opened by Merkel and Medvedev, în BBC News, 08 Noiembrie 2011.

http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-15637244.

[5] Petersburger Dialog, http://www.petersburger-dialog.de/ein-forum-fuer-den-dialog-der-zivilgesellschaften.

[6] Jeannette Prochnow, Fossilized Memory: The German-Russian Energy Partnership and the Production of Energo-political Knowledge, în Global Environment, 2013.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Solve : *
23 + 15 =


Identitatea europeană, asiatică sau eurasiatică a Rusiei. Discursuri intelectuale, teorii speculative și luări de poziție ideologice

  • 0
  • 155 Views
  • 6 November 2017

Problema filiației culturale multiple a identității rusești a reprezentat de-a lungul ultimelor trei secole și ceva o constantă a preocupărilor elitelor din Rusia, cunoscând un reviriment alimentat ideologic și politic în deceniile de după destrămarea Uniunii Sovietice și rămânând extrem de actuală în cea mai strictă contemporaneitate. În discursul acestor elite problema identității rusești lua inevitabil în considerare raportarea Rusiei la genomul cultural și ins

citește mai mult

The Revolution at 100, Stalin’s Terror at 80, Russia at 27

  • 0
  • 150 Views
  • 4 November 2017

 The Russian Government hoped nobody would notice, and sure enough, most of you did not. The 80th anniversary of the order that began the ‘Great Terror’ was ignored for lavish celebrations of Naval Day. In addition, the unveiling of the ‘Wall of Sorrows’ was ignored due to the release of Matilda.

As President Vladimir Putin stood at a podium in St. Petersburg earlier this year speaking of the high morals and professi

citește mai mult

Matilda: what was all the fuss about?

  • 0
  • 248 Views
  • 30 October 2017

So there I was, opening night of the most controversial film of the year. I paid my 370 rubles for a ticket to see the much anticipated Matilda: secret of the Romanov house. As I walked in, I noticed two police officers; not the norm for any Russian cinema, and they were also there when I left. It turns out nobody wanted a scene caused so it was just a precaution.

As the theatre filled up, I noticed something about the

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 751 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

1025 de ani de ortodoxie la Nipru și Volga

  • 0
  • 847 Views
  • 7 October 2016

De curând s-a sărbătorit un eveniment istoric, care a avut anumite consecințe pe scena politicii regionale: 1025 de la momentul în care prințul Vladimir al Kievului a dat ordin ca întreaga populație a statului pe care îl conducea să se boteze în rit ortodox.

Operațiunea a reușit cumva, deși o lungă perioadă au coexistat și credințele păgâne în anumiți zei ai pădurii, ceea ce nu este surprinzător, deoarece nu se poate realiza în

citește mai mult

Ucraina și Rusia, despărțire veșnică?

  • 0
  • 916 Views
  • 7 October 2016

De câteva zile, s-au încheiat întrecerile sportive de la Soci, care au prilejuit o confruntare largă sub aspect imagologic între „unii” și „alții”, cu fotografii, filmulețe, glume și știri mai mult sau mai puțin inventate, dar care au atras atenția unui fapt: 2014 nu este un an calm și în mod cert va crea multe probleme.

Motivele reale sunt legate, în principal, de istoria ultimelor două secole, dar și de realitățile anului 201

citește mai mult

Coreea: calcule și efecte

  • 1
  • 210 Views
  • 17 September 2017

Pe 9 martie 2017 scriam despre criza din peninsula Coreea câteva opinii  http://adevarul.ro/international/in-lume/coreea-nord-ecuatia-geopolitica-scurt-issim-1_58c122ad5ab6550cb82913f9/index.html , iar ultimul paragraf era acesta: „Contextul personal al liderului nord-coreean face să fie astăzi mai probabilă o criză acută aici, d

citește mai mult

The Left’s Elusive Message: Old hats are still old, the Anglo-American case (part II)

  • 0
  • 166 Views
  • 12 September 2017

The phrase ‘old hat’, as one would expect, means something that is tediously familiar or outdated. Yet, walking through Shoreditch or Brooklyn, old hats seem stylish. What the owners of such hats probably aren’t willing to admit is that they paid around five times what the original owner did. This could be a metaphor for the political climate in the US and UK today.

Last week I wrote about who the left in British and American p

citește mai mult

The Left’s Elusive Voters: The Anglo – American Case

  • 0
  • 156 Views
  • 3 September 2017

Anyone paying attention to the US Senate race in 2018 will know the Democrats have a huge problem on their hands; most seats up for reelection are not just held by Democrat incumbents, they are in states that Donald Trump carried by large margins.

Across the pond this summer, those paying attention (who are not die hard Jeremy Corbyn fans) can also point to why Labour lost; they didn’t talk to the middle classes or what I senti

citește mai mult