Gazprom, gazul natural şi relaţia bilaterală Germania-Federaţia Rusă

  • Rusia
  • 0
  • 11440 Views
  • 9 January 2017

Relaţia privilegiată  de-a lungul istoriei dintre Federaţia Rusă şi Germania se evidenţiază foarte bine în domeniul economic.

Cele două entităţi statale se află într-o relaţie de interdependenţă continuă, Rusia avand nevoie de ajutor în investiţii şi nouă tehnologie, pe cand Germania doreşte obţinerea de resurse naturale deţinute de Rusia, aceasta primind un procent ridicat  din resursele energetice ale Federaţiei Ruse.

De asemenea, Germania se referă la un parteneriat strategic între cele două entităţi statale: „Rusia exportă în principal combustibili (petrol şi gaze naturale), dar şi materii prime (metale, în special). În cealaltă direcţie, companiile germane exporta în principal capital, maşinării, vehicule, produse chimice, produse electronice”[1].

Descoperirea zăcămantului de gaze naturale de la Urengoi din 1966 a stat la baza fundamentării relaţiilor energetice dintre cele doua state. Republica Federală Germană a semnat contracte de livrare pe termen lung al gazului cu URSS, lucru prit cu neîncredere de către SUA, care interpreta această apropiere economică drept un lucru periculos.

Primul gazoduct dinspre Uniunea Sovietică și spațiul european se numește „Drujba” , sintagmă care simboliza prietenia dintre entităţile statale est- europene şi puterea lor de co-ajutorare.

După unificarea Germaniei, noul stat a primit gaze naturale de la Federaţia Rusă. Se produce o diversificare a relaţiilor bilaterale dintre cele două entităţi statale, producându-se dezvoltarea companiilor bazate pe exploatarea resurselor energetice din Rusia, aceasta cerând în schimb mai multă asistenţă şi susţinere tehnologică din partea Berlinului, cu scopul modernizării economiei.

Un moment important l-a reprezentat anul 2000, cand alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte al Federaţiei Ruse s-a materializat printr-o frumoasă relaţie de prietenie cu cancelarul german Gerhard Schroder, care a depăşit sfera afacerilor politice.

Dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două state s-a instituţionalizat prin crearea mai multor forumuri de discuţie, printre care amintim „Dialogul de la Pettersburg”, care a avut drept scop întărirea relaţiilor culturale şi economice dintre state”[2].

Un alt forum destinat membrilor din guvern şi industrie ce dezbatea probleme economice  şi financiare este „Strategic Working Group”. Domeniile de cooperare ale acestui forum sunt: industria aerospaţială, telecomunicaţii, construcţii, transport, energie, dezvoltand probleme precum: gaze naturale, petrol, electricitate, eficienţă energetică  şi surse de energie regenerabilă[3].

Menționăm și înfiinţarea Agenţiei de Energie Ruso-Germană (RUDEA), care reprezenta o asociere între Agenţia de Energie Germană cu Fondul Rus pentru Energie şi Gazprombank, aceasta manifestandu-şi interesul pentru dezvoltarea cooperării energetice, dar şi modernizarea pieţei energetice ruse.

Schimbarea cancelarului în Germania nu a produs schimbări semnificative în relaţiile dintre Germania şi Federaţia Rusă. Angela Merkel a continuat politica energetică a Germaniei, fiind conştientă de interdependenţa economică dintre cele două entitaţi statale. Cu toate că Angela Merkel este unul dintre cei mai pro-americani cancelari, nu a neglijat totuşi relaţia cu Federaţia Rusă.

Angela Merkel a continuat dezvoltarea forumurilor germano-ruse, participand alături de Dmitri Medvedev la inaugurarea gazoductului Nord Stream.

Angela Merkel considera noul gazoduct drept „un nou început în cooperarea  energetică”, care pune bazele unui parteneriat de încredere între Rusia şi Europa’’[4].

Gazoductul Nord Stream a reprezentat un apogeu al relaţiilor germano-sovietice, la fel cum gazoductul Drujba a constituit fundamentul relaţiei de prietenie dintre cele două entităţi statale, în perioada comunistă.

Gazoductul Nord European reprezintă un proiect ce transportă gazele naturale spre Germania, ocolind ţări precum Ucraina şi Polonia. Acesta uneşte portul rusesc Vîborg de portul german Greifswald. Gestionarea proiectului este făcută de compania Nord Stream, care are sediul în Elveţia, ea fiind deţinută de Gazprom în proporţie de 51%. Cele mai importante companii germane Wintershall Holdings şi E.ON Ruhrgas participă la proiect, alături de companiile Gasunie (Olanda) şi GDF SUEZ (Franța).

Preşedintele  consiliului de administrație  este fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder.

Prin Germania se va realiza furnizarea de gaz natural unor state precum Franţa, Danemarca, Olanda şi Marea Britanie, prin intermediul acestui gazoduct. Cele mai importante state care au criticat această conductă au fost Polonia, ţările Baltice, Ucraina şi Belarus, țări care au fost ocolite de traseul Nord Stream.

De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale din Polonia a catalogat gazoductul Nord Stream  ca fiind un acord prin care Germania a lăsat Polonia supusă la presiunile politice ale Rusiei.

Suedia a respins la rândul ei construirea gazoductului în zona sa economică[5]. De asemenea, mai multe state au denunţat probleme de mediu înconjurător în privinţa creării gazoductului, enumerand în acest sens statele Baltice, Finlanda şi Suedia.

Parteneriatul dintre Germania şi Rusia a fost marcat şi de afinitatea culturală, situaţie susţinută de numărul cel mai mare de emigranţi ruşi aflaţi în Germania din întreaga Europă.

Cu ajutorul unei campanii de „soft-power”, Gazprom a stabilit parteneriate cu universităţi din Germania, sponsorizand și instituţii culturale, educaţionale şi sportive, precum echipa de fotbal din Schalke 04, din oraşul Gelsenkirchen, un centru economic important din Germania[6].

Accidentul de la Fukushima a apropiat cele doua entitaţi statale, prilej care a ajutat Germania să folosească energia regenerabilă. Multitudinea de companii germane care lucrează pe piaţa rusească  şi viceversa constituie o relaţie privilegiată dintre cele două puteri europene.

Companiile germane deţin know-how-ul necesar eficientizării energetice pentru retehnologizarea  industriei ruseşti.

După izbucnirea crizei din Ucraina, poziția Germaniei nu a mai fost atât de apropiată Rusiei, Berlinul susținând aplicarea de sancțiuni Federației Ruse, chiar dacă o mare parte din companiile germane care se aflau pe piaţa rusă au fost afectate de aceste măsuri punitive.

 

 

[1] German Foreign Office, Economic and Energy Cooperation, 2016, http://www.auswaertiges-amt.de/EN/Aussenpolitik/RegionaleSchwerpunkte/Russland/Russland-Wirtschaft-Energie_node.html (accesat la 08.12.2016).

[2] Petersburger Dialog, http://www.petersburger-dialog.de/ein-forum-fuer-den-dialog-der-zla ivilgesellschaften (accesat la 10.12.2016).

[3] German Foreign Office, ibidem.

[4] Nord Stream gas pipeline opened by Merkel and Medvedev, în BBC News, 08 Noiembrie 2011.

http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-15637244.

[5] Petersburger Dialog, http://www.petersburger-dialog.de/ein-forum-fuer-den-dialog-der-zivilgesellschaften.

[6] Jeannette Prochnow, Fossilized Memory: The German-Russian Energy Partnership and the Production of Energo-political Knowledge, în Global Environment, 2013.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Russian Security Cannot be Anti-Russian

  • 0
  • 192 Views
  • 15 March 2022

To reflect on the period where the world now finds itself, we propose the term “cold hot war”, as this period has significant differences from the classical notion of the “Cold war”. Within the framework of the old Cold War, military confrontation between the two superpowers was always indirect. “Proxy” conflicts only emerged between their respective allies, when there was an intersection of interests in various regions of the world, but these never happened direc

citește mai mult

Russian Leadership Changes: How it was, is and how it might be

  • 0
  • 500 Views
  • 3 January 2022

Now that 2022 is finally here, it means Russia’s next presidential election is just two years away. The way has been paved for Vladimir Putin to run again if he chooses. The will he/won’t he? question is a favourite of pundits as is speculation of a potential or likely successor. Russia’s next leader will be immensely consequential, as will the time when he or she takes over.

It’s certainly possible that by the end of t

citește mai mult

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 22977 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

Conferință despre Transnistria, 4 – 5 Martie 2022

  • 0
  • 339 Views
  • 8 March 2022

Împlinirea a 30 de ani de la unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei estului Europei a constituit temeiul unei conferințe științifice de prestigiu organizate în colaborare de către instituții de învățâmânt și cercetare din Chișinău, Târgoviște și București.

Conferința cu titlul „Războiul de pe Nistru din 1992: 30 de ani după...” a fost organizată de către Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM),

citește mai mult

Forcing the Correct Choice: Deterring Right-Wing Radicals and Preventing Threats to Nuclear Facilities in Ukraine

  • 0
  • 238 Views
  • 7 March 2022

According to official statements by the Russian Federation, its army’s special military operation in Ukraine aims to both “demilitarize” and “denazify” the country. This operation is being carried out in a large state with a developed nuclear power industry, fairly powerful army (the largest in Europe outside of Russia and Turkey) and high firepower (22nd place in the world according to 2022 Military Strength Ranking (Global Firepower, 2022)). One of the primary o

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 20180 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

U.S.: On the Way to Right-Wing Coup and Civil War?

  • 0
  • 120 Views
  • 29 April 2022

Today, amid heightening negative trends in the world economy, social and property polarization, the deepest crisis in international relations and the insufficient effectiveness of socially-oriented programs of national development, the prerequisites for coup d’état and civil war in various countries arise. For example, Africa reached last year an annual record (4) in the number of successful military coups i

citește mai mult

Young researchers from four countries discussed the threats of malicious use of artificial intelligence for international information and psychological security

  • 0
  • 241 Views
  • 18 February 2022

The expansion of the artificial intelligence (AI) usage has been causing deep concerns in experts’ circles for a long time. However, it is getting out AI of human control that tends to be regarded and securitized as the main threat. Such a scenario, nonetheless, does not take into account the fact the capabilities of AI can be deliberately used for criminal purposes.

Researchers from different countries are vigorously studying

citește mai mult

International group of experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security.

  • 0
  • 273 Views
  • 6 February 2022

The analytical report “Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security”, published by the International center of socio-political researches and consulting on December 2021, is dedicated to the multidimensional problem of MUAI, the awareness of which is currently being raised both in academic expertise and in a vast sphere of the public opinion. The multidimensionality of MUAI is determined by its inte

citește mai mult