Proiectul geopolitic al celei de-a ,,Treia Rome’’ şi implicaţiile sale teologico-politice (I)

  • Rusia
  • 0
  • 1126 Views
  • 7 October 2016

Introducere

Încă de la căderea Constantinopolului şi, deci, sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit (eveniment istoric cu profunde implicaţii spirituale pentru creştinii-ortodocşi), lumea ortodoxă se află în căutarea unui nou centru de putere geopolitică capabil să articuleze cu succes, încă o dată, idea imperială a creştinătăţii orientale.

De-a lungul timpului, regatele ce au căutat a obţine acest prestigios titlu au fost numeroase: de la scrisoarea-panegiric trimisă de monahul Filofei din Pskov cneazului Vasili al 3-lea (ce marchează primul interes rusesc faţă de acest titlu), până la pretenţiile istorice bulgare şi otomane ce trebuie, fără îndoială, a fi luate în considerare, aceste impunătoare civilizaţii au încercat, fără succes, să îşi asume rolul ce rămâne în continuare disputat chiar şi în contemporaneitate. Însă, dacă există vreun candidat care se să bucure de o recunoaştere mai extinsă, aceasta este ,,lumea rusească’’, reprezentată politic astăzi de către Federaţia Rusă.

  1. Patimile şi transformările istorice ale ,,lumii ruseşti’’

La sfârşitul Primului Război Mondial, odată cu Revoluţia Bolşevică de la 1918 şi preschimbarea fostului Imperiu Ţarist în Uniunea Sovietică, rolul istoric al Rusiei ia o turnură radical diferită. Dacă la 1812 motto-ul neoficial al ţarismului în timpul domniei lui Alexandru I era ,,Ortodoxie, Autocraţie, Naţionalitate’’, noul stat sovietic devine garantul internaţionalismului proletar, al anticreştinismului şi al urii fanatice faţă de valorile şi instituţiile ,,lumii vechi’’, aşa cum fusese aceasta din urmă teoretizată de către cei doi părinţi ai marxismului clasic, Marx şi Engels.

Dacă în plan politic, căderea ţarismului se datorează în egală măsură lipsei majore de transparenţă a curţii imperiale şi capriciilor unei aristocraţii avide de averi, foarte puţin apreciate de către ,,cei mulţi’, în plan spiritual, aşa cum mărturiseşte Sf. Ioan Maximovici, aceasta se datorează necredinţei în Dumnezeu şi a unui creştinism strict instituţionalizat, prea puţin consolidat duhovniceşte în sufletele oamenilor. Rezultatul este grăitor: persecuţiile sovietice anti-creştine fac milioane de victime, sute de mii de biserici ortodoxe sunt distruse, ateismul de stat îi forţează pe credincioşii ruşi să se întoarcă la creştinismul apostolic original şi să regăsească catacombele ce au dat Bisericii lui Hristos atâţia mucenici.

Însă, în ciuda violenţei deosebite şi a distrugerilor cauzate de către bolşevici, acest episod din tumultoasa istorie a lumii ruseşti nu este nicidecum singular: de la asasinarea lui Alexandru al II-lea, pe fondul ascensiunii ideilor radical anarhiste la 1881 (tendinţă ce îşi va găsi apogeul odată cu mişcarea narodnicistă de la 1905, sub Nicolae al III-lea), până la pogromurile frecvente din timpul domniei lui Alexandru al III-lea, istoria poporului rus este plină de astfel de evenimente istorice ,,purificatoare’’, venite deseori pe fondul unor nemulţumiri sociale ori a unei stagnări de ordin economic.

  1. Misiunea Rusiei astăzi, între mesianism şi prudenţă(1)

Cu toţii suntem conştienţi de faptul că dominaţia euro-atlantică asupra Europei, ce se perpetuează începând cu 1945, are implicaţii ideologice clare, în ciuda unui mit destul de răspândit care afirmă că epoca ideologiilor a apus, iar în locul acestora s-au instalat simple raţiuni geopolitice din sfera realpolitikului. Această idee nu poate fi mai falsă, întrucât Statele Unite şi-au asumat deschis, fără ocolişuri, rolul de garant univeral al liberalismului, pe care nu se sfieşte a-l apăra, chiar cu riscul declanşării unor conflicte diplomatice grave, cu consecinţe deja vizibile în sfera geopolitică, acolo unde conflicte precum cele din Ucraina ori Siria devin din ce în ce mai dese.

Chiar şi aşa, Rusia şi aliaţii săi din BRICS nu se grăbesc a face acelaşi lucru în sens invers, cu toate că această decizie ar influenţa enorm felul în care ,,Noua Rusie’’ a lui Vladimir Putin este văzută internaţional, dar mai cu seama în Europa de Est, acolo unde Rusia suferă încă din pricina neînţelegerilor şi greşelilor istorice, neasumate ori slab gestionate de ambele părţi. Cu toate că, pe plan intern, Rusia a făcut progrese importante (întărirea relaţiei dintre Biserică şi stat, luarea de măsuri instituţionale împotriva atomizării sociale, începutul dedolarizarii, etc.), ea nu pare a ieşi din logica ,,conservatorismului într-o singură ţară’’, făcând astfel, în mod nefericit, jocul celor ce îi vor răul.

Cazul războiului din Ucraina este mai mult decât grăitor: în locul susţinerii logistice şi politice a celor două republici populare din Donetsk şi Lugansk, Kremlinul a preferat varianta timida a acordurilor de la Minsk suferind, aşadar, o înfrângere strategică, ce i-a subminat poziţia de încredere de care se bucură în rândul anti-globaliştilor şi patrioţilor din întreaga Europă. Conflitul din Ucraina, la care participă de ambele părţi voluntari de pe toate meleagurile, este expresia apoteotică a ,,internaţionalizării’’ luptei: nu mai este vorba despre un simplu conflict BRICS-NATO, ci despre lupta popoarelor suverane de a-şi păstra particularităţile civilizaţionale ce le-au făcut ceea ce sunt în prezent. Felul în care se va sfârşi acest conflict depinde doar de noi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 1029 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

AVENUES FOR A WAY-OUT FROM RUSSIA – EU STALEMATE

  • 0
  • 2136 Views
  • 2 July 2020

PASHENTSEV, EVGENY (ED.), 2020.  STRATEGIC COMMUNICATION IN EU-RUSSIA RELATIONS.  PALGRAVE MACMILLAN

This book  , edited by Evgeny Pashentsev, brings together a series of chapters written by Russian and non-Russian scholars

citește mai mult

The Past and Contemporary Russia

  • 0
  • 1819 Views
  • 18 June 2020

The breakaway region of South Ossetia announced in May that its capital, Tskhinvali, would also be known as Stalinir.  Co-naming the capital after the former Soviet leader, Joseph Stalin, its president – Anatolii Bibilov – stated in his decree that the move was to 'preserve historical memory in connection with the 75th anniversary of  Victory in the Great Patriotic War of 1941-1945'  – until it had

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 2980 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

What Can Democrats Learn From Alabama’s Doug Jones?

  • 0
  • 3093 Views
  • 30 November 2017

In ordinary circumstances, Doug Jones would already be preparing to move to Washington DC. The former prosecutor famous for convicting KKK members for a church bombing is up against gay bashing, God and gun lovin’, twice kicked out of elected office, Judge Roy Moore. A man who has eight accusers of sexual assault, all of whom were underage at the time of the allegations.

Yet, if one looks at all the recent polls, they show a ti

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 3358 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

British Labour’s Russia Problem

  • 0
  • 263 Views
  • 23 April 2021

The British Labour Party were never short of ‘Russia problems’ in the twentieth century. Its first government was brought down by the fraudulent Zinoviev telegram whereas its second, and most successful, helped start the Cold War. But in 2017, Jeremy Corbyn was accused of apologising for Vladimir Putin.

Following the Skripal poisoning, Corbyn called for ‘absolute evidence of guilt’ from the Russian state rather than an outright

citește mai mult

The Issues of Malicious Use of Artificial Intelligence Were Discussed at a Scientific Conference under the Auspices of UNESCO

  • 0
  • 280 Views
  • 15 April 2021

On the 24-25 March 2021, the Online International Conference “Accelerating Actions and Promoting Digital Wellness in the Context of Artificial Intelligence” took place in Hyderabad (India).

The Conference was organized under the auspices of the UNESCO Intergovernmental Information for All Programme (IFAP). The group of its organizers included row of resea

citește mai mult

Partial Legitimacy of the Biden Administration and What It Means for the USA and the World

  • 0
  • 713 Views
  • 12 March 2021

Introduction

The current situation in the United States, which remains – despite the obvious decline of its power, a leading economic and military power – inspires serious concern. The decline of the country is turning into an acute political crisis, multiple accusations coming from the now former President Donald Trump of massive fraud in the recent elections like this one: “This election is about great voter

citește mai mult