O istorie a relațiilor României cu URSS-ul dezvăluite într-o nouă carte

  • Rusia
  • 0
  • 9885 Views
  • 8 August 2017

Mi-am permis să abordez o carte ce dezvăluie relațiile româno – ruse și în fapt ne supune la o recuperare a memoriei recente a relațiilor româno-ruse. Este vorba despre cartea Mirunei Mădălina Iancu, care tratează „Relațiile României cu Uniunea Sovietică în perioada anilor 1990-1991”.

Ceea ce ne propune Miruna Mădălina Iancu este o abordare prin care ne transmite că relațiile româno – ruse au fost la un nivel în care jocurile politice erau fragmentare și în care oportunitățile derivau din proiecte și relații complexe, adeseori impredictibile pentru statul român. Totodată, cercetătoarea Miruna Mădălina Iancu ne ancorează într-un debușeu academic provocator, pentru unii extrem de controversat: relațiile româno – ruse. Pe de altă parte acest demers este unul nuanțat pro-europocentrist, cu tendințe euroatlantice, dar indiscutabil unul pan-românesc.

Cum a fost și ce s-ar fi realizat în cazul în care s-ar fi produs Unirea Basarabiei cu Țara, în alte condiții, decât cele consacrate să le lecturăm în cărțile deja setate spațiului public românesc. Autoarea abordează conceptual astfel încât metaforele din cercetarea realizată sunt acele elemente necesare care disjung din arealul discuțiilor și percepțiilor deja obișnuite opiniei publice. Cu fermitate și rigoare, cercetătoarea Miruna Mădălina Iancu ia în brațe problema investigată, și apoi o diseacă la un un nivel credibil și concludent.

Fără îndoială, în relațiile româno-ruse există puncte care obsesiv sunt actuale și supuse atenției opiniei publice, fiind inclusiv dezbătute de către mediul academic. Pentru că unele din ele vizează axul și coloana vertebrală a poporului român, sunt elemente definitorii ale istoriei naționale și viitorului românesc.

În ultima perioadă s-a acceptat că trebuie să fim posesorii unor adevăruri, fără să fim îndrituiți să realizăm faptul că ne lipsesc elemente fundamentale care pot să ne inducă o perspectivă în cadrul stagnărilor din cadrul relațiile româno-ruse. Pentru că nu o singură dată s-au blocat, ba chiar s-a intrat în stagnare cu relațiile româno – ruse (perioada interbelică), româno – sovietice, româno – ruse (perioada contemporană). Să reținem că declinul și prospecția relațiilor româno – sovietice sau româno – româno – ruse nu sunt de ieri sau de astăzi și dispun de o mai veche tradiție.

Am citit cu interes cartea cercetătoarei române Miruna Mădălina Iancu (Trandafir), care și-a propus să decodifice relațiile româno-ruse, relațiile României cu URSS din perioada anilor 1988 – 1992, adică declinul unui sistem și apariția unui alt sistem geopolitic în Europa Centrală și de Est.

Ce ne dezvăluie Mădălina Miruna Iancu este de-a dreptul inedit și explicit, mai ales prin conținutul său bogat și comprehensibil, care indică o excelentă cunoaștere a fenomenului relațiilor româno – ruse din perioada anilor 1989 – 1992. Efortul cercetătoarei compune o monografie consistentă și detaliată a evenimentelor și fenomenelor reprezentative care s-au produs în cadrul istoriei relațiilor româno – ruse din acea perioadă.

Principalele postulate ale cărții revendică:

  1. ce s-a întâmplat cu relațiile sovieto – române, care au decurs ulterior în relațiile româno – ruse;
  2. cum s-au manifestat relațiile româno – sovietice și ulterior cele româno – ruse;
  3. care a fost agenda României în relațiile cu spațiul ex-sovietic;
  4. care a fost agenda Federației Ruse în raport cu România și proximitatea sa geografică;
  5. care au fost problemele spinoase, mai ales în cazul Basarabiei (R. Moldova și a enclavei rusești Transnistria);
  6. în ce mod s-a manifestat mediul internațional.

Evident că palierul investigațiilor nu ține de o logică a încremenirilor în proiect și a reliefărilor mentale din cadrul excursiilor istorice și s-a concretizat printr-un act de reluare și de studiere ab integrum a unei perioade asupra căreia planează destul mister. Negreșit, autoarea ne face complici la actul reevaluării și relevării unor adevăruri sufocante, mai ales că intervievații sunt din perioada stabilirii unor noi abordări în cazul relațiilor româno – ruse sau chiar a celor româno-basarabene / moldovenești.

            Cartea Mirunei Mădălina Iancu „Relațiile României cu Uniunea Sovietică în perioada 1990-1994”, editura Institutul European, 2017, reprezintă o provocare personală, care cuantifică problemele cele mai controversate și delicate din cadrul istoriei de politică externă cu spațiul ex-sovietic a României.

            Miruna Mădălina Iancu (Trandafir) își asumă demersul evaluărilor și reevaluărilor din cadrul relațiilor româno – sovietice din perioana anilor anilor 1990 – 1991 și în același timp ne proiectează investigativ și selectiv în imaginarul anului 1989, când se spulbera Imperiul Sovietic  și când are loc demontarea Tratatului de la Varșovia, dispariția URSS, un puci eșuat la Kremlin, eșecul Reîntregirii României și contextual reactivarea problemei basarabene.

            Autoarea este conștientă că munca depusă este una sisifică și laborioasă, cu un simț extetic, configurat la realitățile noastre și care ne trimite la rădăcinile problemelor imperiale și incapacitatea de reacție sau lipsa de proiectare a unei strategii estice din partea Occidentului, implicit a României.

Nu cred că pot exista persoane care să-i reproșeze modul altruist și capacitatea selectivă, felul în care pune problema relațiilor româno – ruse în contextul transformărilor internaționale, sau modul stilistic propriu, care reclamă o bună cunoaștere a culturii române.

Cercetătoarea se detașează în abordarea sa de ecuația imaginației discreționare, pe subînțelesuri, în care ar exista o baghetă invizibilă regizorală a relațiilor româno-ruse. Mădălina Miruna Iancu operează exclusiv cu date, note, personaje referențiale și o vocație a povestirii într-un limbaj modern, profesionist și analitic.

Cartea „Relațiile României cu Uniunea Sovietică în perioada anilor 1990 – 1991” impune elocvență  și  transmite o stare a ecourilor geopolitice de care este bine să ținem seamă, pe care trebuie să le recuperăm, să le analizăm, să le înțelegem, dar și la care să ne raportăm cu înțelepciune.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Russian Leadership Changes: How it was, is and how it might be

  • 0
  • 197 Views
  • 3 January 2022

Now that 2022 is finally here, it means Russia’s next presidential election is just two years away. The way has been paved for Vladimir Putin to run again if he chooses. The will he/won’t he? question is a favourite of pundits as is speculation of a potential or likely successor. Russia’s next leader will be immensely consequential, as will the time when he or she takes over.

It’s certainly possible that by the end of t

citește mai mult

Researchers from Six Countries Discussed the Challenges for International Psychological Security in the Context of the Use of Artificial Intelligence

  • 0
  • 22768 Views
  • 23 November 2020

On 12 November 2020, a panel discussion "Artificial Intelligence and International Psychological Security: Theoretical and Practical Implications" was held at St. Petersburg State University as part of the international conference "Strategic Communications in Business and Politics" (STRATCOM-2020).

The discussion was moderated by Konstantin Pantserev – DSc in Political Sciences, Professor of the St. Petersburg State University,

citește mai mult

AVENUES FOR A WAY-OUT FROM RUSSIA – EU STALEMATE

  • 0
  • 11407 Views
  • 2 July 2020

PASHENTSEV, EVGENY (ED.), 2020.  STRATEGIC COMMUNICATION IN EU-RUSSIA RELATIONS.  PALGRAVE MACMILLAN

This book  , edited by Evgeny Pashentsev, brings together a series of chapters written by Russian and non-Russian scholars

citește mai mult

Azebaijan, cheia geostrategică a Asiei Centrale

  • 0
  • 19750 Views
  • 13 February 2018

După destrămarea URSS, Azerbaijanul a fost statul ex-sovietic care alături de    republicile Baltice a avut o dezvoltare constantă și durabilă. Desigur, aici pot fi adresate unele critici regimului de la Baku cu privire la democrație, care în opinia multor analiști este doar mimată la Baku. Însă faptul adevărat este că acest stat a reușit să își gestioneze eficient resursele de care dispune pentru a deveni o societate prosperă. I se atribuie Azerbaijanului etichet

citește mai mult

What Can Democrats Learn From Alabama’s Doug Jones?

  • 0
  • 12561 Views
  • 30 November 2017

In ordinary circumstances, Doug Jones would already be preparing to move to Washington DC. The former prosecutor famous for convicting KKK members for a church bombing is up against gay bashing, God and gun lovin’, twice kicked out of elected office, Judge Roy Moore. A man who has eight accusers of sexual assault, all of whom were underage at the time of the allegations.

Yet, if one looks at all the recent polls, they show a ti

citește mai mult

Azerbaidjanul, petrolul și românii

  • 0
  • 12373 Views
  • 7 October 2016

Întotdeauna, statele sunt nevoite să își apere poziția pe marea tablă a geopoliticii, uitându-se cu grijă la vecini, dar și la puterile regionale. Această regulă presupune nu doar poziția ofensivă, ci și valorificare atuurilor, astfel încât să devină piese care contează pe „câmpul de analiză”, iar nu elemente neglijabile, care sunt măturate dintr-o dată de cei ce au suficientă putere să mânuiască piesele.

Caucazul, ca regiune geopolitică, nu face nici ea excepție

citește mai mult

The US Strategic Provocations before and during the Olympic Games: The Stakes Are Growing

  • 0
  • 89 Views
  • 16 January 2022

Introduction. To make your foe act in a definite way through the planned escalation of events, thereby making him lose his position and his tangible and intangible assets – that is the essence of any international provocation. In history, one can find many examples of strategic provocations with long term goals and, very often, grave and long-term international consequences. The Gulf of Tonkin incident in August 1964 – where a North Vietnamese to

citește mai mult

Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security (part III)

  • 0
  • 128 Views
  • 28 December 2021

The Questionnaire for Experts “Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to Psychological Security”

 This questionnaire is a part of the research project “Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to Psychological Security in Northeast Asia” funded by the Russian Foundation for Basic Research and the Vietnam Academy of Social Sciences, project number 21-514-92001. citește mai mult

Experts on the Malicious Use of Artificial Intelligence and Challenges to International Psychological Security (part II)

  • 0
  • 162 Views
  • 17 December 2021

  1. Which of the threats to international psychological security caused by the malicious use of artificial intelligence do you consider the most relevant for your country?

  Vian Bakir and Andrew McStay Surreptitious influencing via psychological manipulation on social media is a real threat in the UK. In the 2016 “Brexit” referendum on whether or not to leave the European Union, Cambridge Analytica offe

citește mai mult