0
10370 Views
8 August 2017
Dr. Octavian SergentuMi-am permis să abordez o carte ce dezvăluie relațiile româno – ruse și în fapt ne supune la o recuperare a memoriei recente a relațiilor româno-ruse. Este vorba despre cartea Mirunei Mădălina Iancu, care tratează „Relațiile României cu Uniunea Sovietică în perioada anilor 1990-1991”.
Ceea ce ne propune Miruna Mădălina Iancu este o abordare prin care ne transmite că relațiile româno – ruse au fost la un nivel în care jocurile politice erau fragmentare și în care oportunitățile derivau din proiecte și relații complexe, adeseori impredictibile pentru statul român. Totodată, cercetătoarea Miruna Mădălina Iancu ne ancorează într-un debușeu academic provocator, pentru unii extrem de controversat: relațiile româno – ruse. Pe de altă parte acest demers este unul nuanțat pro-europocentrist, cu tendințe euroatlantice, dar indiscutabil unul pan-românesc.
Cum a fost și ce s-ar fi realizat în cazul în care s-ar fi produs Unirea Basarabiei cu Țara, în alte condiții, decât cele consacrate să le lecturăm în cărțile deja setate spațiului public românesc. Autoarea abordează conceptual astfel încât metaforele din cercetarea realizată sunt acele elemente necesare care disjung din arealul discuțiilor și percepțiilor deja obișnuite opiniei publice. Cu fermitate și rigoare, cercetătoarea Miruna Mădălina Iancu ia în brațe problema investigată, și apoi o diseacă la un un nivel credibil și concludent.
Fără îndoială, în relațiile româno-ruse există puncte care obsesiv sunt actuale și supuse atenției opiniei publice, fiind inclusiv dezbătute de către mediul academic. Pentru că unele din ele vizează axul și coloana vertebrală a poporului român, sunt elemente definitorii ale istoriei naționale și viitorului românesc.
În ultima perioadă s-a acceptat că trebuie să fim posesorii unor adevăruri, fără să fim îndrituiți să realizăm faptul că ne lipsesc elemente fundamentale care pot să ne inducă o perspectivă în cadrul stagnărilor din cadrul relațiile româno-ruse. Pentru că nu o singură dată s-au blocat, ba chiar s-a intrat în stagnare cu relațiile româno – ruse (perioada interbelică), româno – sovietice, româno – ruse (perioada contemporană). Să reținem că declinul și prospecția relațiilor româno – sovietice sau româno – româno – ruse nu sunt de ieri sau de astăzi și dispun de o mai veche tradiție.
Am citit cu interes cartea cercetătoarei române Miruna Mădălina Iancu (Trandafir), care și-a propus să decodifice relațiile româno-ruse, relațiile României cu URSS din perioada anilor 1988 – 1992, adică declinul unui sistem și apariția unui alt sistem geopolitic în Europa Centrală și de Est.
Ce ne dezvăluie Mădălina Miruna Iancu este de-a dreptul inedit și explicit, mai ales prin conținutul său bogat și comprehensibil, care indică o excelentă cunoaștere a fenomenului relațiilor româno – ruse din perioada anilor 1989 – 1992. Efortul cercetătoarei compune o monografie consistentă și detaliată a evenimentelor și fenomenelor reprezentative care s-au produs în cadrul istoriei relațiilor româno – ruse din acea perioadă.
Principalele postulate ale cărții revendică:
- ce s-a întâmplat cu relațiile sovieto – române, care au decurs ulterior în relațiile româno – ruse;
- cum s-au manifestat relațiile româno – sovietice și ulterior cele româno – ruse;
- care a fost agenda României în relațiile cu spațiul ex-sovietic;
- care a fost agenda Federației Ruse în raport cu România și proximitatea sa geografică;
- care au fost problemele spinoase, mai ales în cazul Basarabiei (R. Moldova și a enclavei rusești Transnistria);
- în ce mod s-a manifestat mediul internațional.
Evident că palierul investigațiilor nu ține de o logică a încremenirilor în proiect și a reliefărilor mentale din cadrul excursiilor istorice și s-a concretizat printr-un act de reluare și de studiere ab integrum a unei perioade asupra căreia planează destul mister. Negreșit, autoarea ne face complici la actul reevaluării și relevării unor adevăruri sufocante, mai ales că intervievații sunt din perioada stabilirii unor noi abordări în cazul relațiilor româno – ruse sau chiar a celor româno-basarabene / moldovenești.
Cartea Mirunei Mădălina Iancu „Relațiile României cu Uniunea Sovietică în perioada 1990-1994”, editura Institutul European, 2017, reprezintă o provocare personală, care cuantifică problemele cele mai controversate și delicate din cadrul istoriei de politică externă cu spațiul ex-sovietic a României.
Miruna Mădălina Iancu (Trandafir) își asumă demersul evaluărilor și reevaluărilor din cadrul relațiilor româno – sovietice din perioana anilor anilor 1990 – 1991 și în același timp ne proiectează investigativ și selectiv în imaginarul anului 1989, când se spulbera Imperiul Sovietic și când are loc demontarea Tratatului de la Varșovia, dispariția URSS, un puci eșuat la Kremlin, eșecul Reîntregirii României și contextual reactivarea problemei basarabene.
Autoarea este conștientă că munca depusă este una sisifică și laborioasă, cu un simț extetic, configurat la realitățile noastre și care ne trimite la rădăcinile problemelor imperiale și incapacitatea de reacție sau lipsa de proiectare a unei strategii estice din partea Occidentului, implicit a României.
Nu cred că pot exista persoane care să-i reproșeze modul altruist și capacitatea selectivă, felul în care pune problema relațiilor româno – ruse în contextul transformărilor internaționale, sau modul stilistic propriu, care reclamă o bună cunoaștere a culturii române.
Cercetătoarea se detașează în abordarea sa de ecuația imaginației discreționare, pe subînțelesuri, în care ar exista o baghetă invizibilă regizorală a relațiilor româno-ruse. Mădălina Miruna Iancu operează exclusiv cu date, note, personaje referențiale și o vocație a povestirii într-un limbaj modern, profesionist și analitic.
Cartea „Relațiile României cu Uniunea Sovietică în perioada anilor 1990 – 1991” impune elocvență și transmite o stare a ecourilor geopolitice de care este bine să ținem seamă, pe care trebuie să le recuperăm, să le analizăm, să le înțelegem, dar și la care să ne raportăm cu înțelepciune.
citește mai mult